Acum două zile am fost la un eveniment minunat… pe care am stat mult să mă gândesc cum să-l descriu, dar, poate… talentul meu nu este suficient pentru a exprima trăirile care au fost în Auditorium Maximul, unde lumea s-a adunat pentru a-l sărbători pe poetul Ion Mureșan cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani, dar și pentru lansarea volumului ”Pahar”, în ediție de lux multilingvă, cu 10 desene de Ioan Marchiș.
Au fost prezenți oameni de seamă, printre care: primarul Emil Boc, Irina Petraș, Ion Pop (critic literar), Ștefan Manasia, Vasile Sebastian Dâncu, Alexandru Vlad etc, iar despre Muri, s-a vorbit doar de bine, într-o atmosferă de familie, plină de glume… Nu știu ce a fost în sufletul lui, dar ochii îi sclipeau de bucurie și era cu adevărat surprins de multitudinea de vorbe bune ce i-au fost adresate… Este un om minunat care a împrăștiat în jurul lui doar bine… Ca să nu mă tot lungesc cu vorbe aiurea, cât am fost eu de emoționată și bla-bla, doresc să împărtășesc cu voi câteva versuri din Pahar, în speranța că… la 60 de ani… și despre mine se vor spune la fel de multe vorbe bune!
Dihania are un ochi al mamei și un ochi al tatii.
În pahar văd bine și fără ochelari.
Citesc în ochiul mamei: ”Măi copile,
când o să-ți bagi tu mințile în cap?”.
Citesc în ochiul tatii: ”Măi copile,
când o să-ți bagi tu mințile în cap?”.
Paharul se strânge ca un cer de fier în jurul frunții mele.
Doare.