Nu am mai fost la mare de vreo 7-8 ani, iar în această vară am intrat pur și simplu în sevraj. Nu voiam să lenevesc o săptămână pe plajă și să mă bălăcesc. Voiam miros de valuri, să simt nisipul între degetele de la picioare, să văd un răsărit și un apus.

Așadar, când Diana, o bună prietenă alături de care mi-am petrecut zilele pe băncile facultății mi-a propus să fugim două zile până în Vamă, nu am stat pe gânduri și am acceptat. Am avut câteva peripeții în drumul spre mare, dar asta nu mai contează. Contează că în momentul în care am intrat în Constanța, am simțit de parcă sute de fluturi mi-au intrat în stomac și m-am simțit atât de îndrăgostită, cum nu am mai fost de ani buni. Am ajuns într-un final în Vamă, m-am descălțat și am alergat direct spre mare. Când am văzut-o, atât de frumoasă și sălbătică, am uitat de toate necazurile care îmi sălășluiau în minte de prea mult timp.

Continue reading “Nu știu cum era Vama Veche înainte și nu-mi pasă” →