E bărbatul meu, nu mi-l furi tu!

Autobuz 24B.

Merg cu autobuzul. Citesc și sunt foarte prinsă de poveste. Oprim într-o stație și urcă, parcă tot dintr-o poveste, un el și o ea, undeva la 50 de ani, ținându-se de mână. Femeia îl trage după ea prin autobuz. El brunet, cu fire albe pe tâmple. Ea cu părul prins în coadă, la spate, și cordeluță, povește cu voce tare.

Instinctiv, ridic privirea și mă uit înspre ei, îi văd cum se așează. Ea se uită la mine și începe să țipe:

– E bărbatul meu! Eu am trudit toată ziua să fac pentru el mâncare și curățenie! Nu mi-l furi tu!

În tot acest timp, continuă să îl țină de mână. Eu nu zic nimic, mă întorc la povestea mea.

El începe să îi povestească despre orele suplimentare pe care trebuie să le facă la muncă.