Nu am murit, dar nu aud bine!

capra-saanen-640Am spus de nenumărate ori că una dintre gravele probleme ale românilor este că mereu se uită după capra vecinului… cât s-a mai îngrășat, dacă behăie bine, dacă nu moare odată… Însă, în orașele mici, ca și la țară de altfel, situația este puțin mai gravă, fiindcă toată lumea cunoaște pe toată lumea și trebuie să ții evidența la o turmă întreagă de capre.

Astfel, într-un orășel din Ardeal, într-o scară de bloc oarecare, situată în zonă centrală, locuia tanti Erzsi, care avea în jur de 80 de ani. Copiii fiind plecați fiecare la casa lor, ea, vorbea toată ziua la telefon, având mereu în ureche un hands-free. Însă, într-o zi de duminică, pe când lumea se pregătea de biserică, tanti Erzsi nu mai răspundea la telefon, care se auzea sunând în tot blocul. Vecinii, impacientați, au sunat la pompieri care au răspuns prompt apelului. Au venit, au întins scara până la etajul 2 și au purces la spargerea geamul.

În curtea blocului, oamenii, îmbrăcați în hainele de duminică, proaspăt ieșiti de la biserică, s-au adunat și urmăreau cu sufletul la gură, să afle… ce se întâmplă cu capra?!

Pompierul intră și o găsește pe tanti Erzsi îmbrăcată în capot, urmărindu-și telenovela. Aceasta, speriată, a început să strige: ”N-am murit, dar nu aud bine!”, ceea ce probabil înseamnă că nu e la prima întâmplare de acest fel.

Vecinii au plecat nemulțumiți acasă să ia prânzul … ar fi vrut un alt deznodământ, dar… și mâine-i o zi!

sursă poză

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s