Pentru că de-a lungul vieții apar foarte des contexte în care este nevoie să ne prezentăm, fie în scop personal, fie în scop profesional, trebuie să știi cum să te descrii, pe scurt.
Însă, dacă în situația personală de obicei oamenii își acordă timp să se cunoască unii pe alții, în scop profesional, dacă vrei să atragi atenția, trebuie să poți să spui câteva lucruri despre tine, în cât mai puține cuvinte.
Dacă stăm să ne gândim, majoritatea interviurilor încep cu „Spune-ne câteva cuvinte despre tine”, nu-i așa? Nu te apuci în astfel de contexte să spui că ai cinci pisici sau că încă locuiești cu părinții. Nu. Spui la ce te pricepi, ce experiență ai și poate, ceva despre tine, ca să arate ce fel de persoană ești.
Săptămâna aceasta a fost nevoie să cer câtorva persoane o descriere de maxim 100 de cuvinte despre ele (puteau fi și 10 din partea mea, dacă erau cuvintele potrivite). Aproape niciuna nu a știut cum să se descrie. Am stat cu fiecare în parte să lucrăm la propria lor descriere. Și vorbesc aici de persoane cu vârsta cuprinsă între 24 și 45 de ani, nu studenți, nu liceeni. Multe dintre aceste persoane lucrând zi de zi cu oamenii, unele fiind chiar persoane publice. Și nu au știut să se descrie.
Nu trebuie să fii om de comunicare. Poți fi IT-st, inginer, sales assistant, cioban, dar să știi să spui câteva cuvinte despre tine.
Că tot am zis de cioban, în urmă cu câțiva ani l-am cunoscut pe Petrică, cioban de mic. Omul nu vorbea prea multe. Principalele lui subiecte de discuție erau necesitatea lui de a-și găsi „o fată bună”, ca să se-nsoare și oile sale. Oriunde Petrică mergea, el spunea „Mă numesc Petrică, sunt cioban de când mă știu. Am avut grijă și de 1000 de oi, și de 200. Când vine lupul, nu mă tem, mai ales că îl am și pe Azor”. Și așa, Petrică niciodată nu a fost fără loc de muncă. Spunea esențialul și mereu găsea câte un angajator.
Vă rog frumos să luați exemplul lui Petrică și, în cazul în care nu aveți o descriere, să o faceți.
- Numele
- Meseria
- Expertiza
- Experiența
- Calități
Desigur, descrierea poate fi adaptată în funcție de context, dar sfatul meu este să existe una generală, care să fie adaptată pentru fiecare nevoie.
Dacă aveți alte tips&tricks, sunt binevenite. Voi aveți o descriere potrivită?
CITEȘTE ȘI:
biancatamas.ro 
Depinde si UNDE te descrii. Tu vorbesti, probabil, de interviu de angajare.
Ca sa-ti dau un exemplu: o povestioara de-a mea a aparut intr-o culegere de proza scurta. Aia pe care ti-am si dat-o. Cand am trimis povestirea, ni s-a cerut sa dam si un cv, dar si o descriere a noastra. Un fel de scrisoare de intentie.
Nu sunt doar eu in cartea aia (oricum, mai e una, albastra, cu alte povestiri, tot despre iarna). O amica, intamplator lucratoare in HR, m-a intrebat pe mine ce sa scrie. Ea dadea sfaturi altora, insa se plangea: da, ca sa te angajezi vorbesti despre ce stii sa faci. Dar aici e literatura. E relevant ca stiu sa angajez oameni?
Asa ca intrebarea mea, la fel de importanta ca a ta, este: ne descriem LA FEL indiferent de context?
LikeLike
Nu vorbeam doar de interviu de angajare. Dar, în aceste situații este cel mai des nevoie să ne prezentăm. Ziceam, într-adevăr, că poate varia contextul. De aceea ziceam că ar fi bine să existe o descriere generală care să fie adaptată în funcție de nevoie. Și eu am o descriere generală pe care am adaptat-o în aceeași situație descrisă de tine. Pentru un volum colectiv. Acolo am adăugat câteva info în plus despre cariera mea literară.
LikeLike